Crizele de furie la copii mici: când sunt normale și când pot indica ADHD
Toți copiii mici fac tantrumuri. Este modul lor natural de a-și exprima frustrarea atunci când nu au încă suficient control emoțional sau limbaj dezvoltat. Dar ce se întâmplă atunci când izbucnirile sunt extreme, frecvente și par să apară „din senin”? În unele cazuri, acestea pot fi un semn timpuriu al ADHD și al unei dificultăți de reglare emoțională.
Primele semne: nu doar hiperactivitate
De obicei, părinții și specialiștii recunosc mai repede copiii care sunt extrem de activi, impulsivi și dorm mai puțin decât ceilalți. Însă hiperactivitatea nu este întotdeauna primul semn. Mai bun predictor al ADHD-ului la vârste fragede este capacitatea copilului de a-și regla emoțiile.
Bebelușii cu risc de ADHD pot fi cei care:
plâng mult și se liniștesc greu;
au dificultăți de somn și de hrănire;
se enervează repede și tolerează greu frustrarea.
Când aceste dificultăți persistă și în perioada de toddler (1–3 ani), ele devin mai vizibile: crize intense, agresivitate, renunțare rapidă la sarcini dificile și sensibilitate exagerată la feedback.
Tantrumuri tipice vs. tantrumuri asociate cu ADHD
Diferența nu este întotdeauna ușor de făcut. Toți copiii mici pot protesta sau plânge atunci când sunt obosiți ori nu primesc ce își doresc. Însă:
Copilul tipic: are tantrumuri de 2–3 ori pe săptămână, care durează sub 15 minute și scad ca frecvență pe măsură ce copilul se apropie de 3–4 ani.
Copilul cu ADHD: are tantrumuri de 3 sau mai multe ori pe săptămână, fiecare durând peste 15 minute, care persistă peste 6 luni. Reacțiile sunt disproporționate față de eveniment (ex.: țipete și lovituri pentru că i s-a luat o jucărie).
În plus, copiii mici cu ADHD:
se frustrează ușor și cedează repede la sarcini dificile;
reacționează agresiv sau controlator în situații sociale (ex.: împing colegii pentru a ocupa locul dorit);
se supără intens chiar și pentru lucruri minore („small deals” devin „BIG deals”);
au dificultăți mari la așteptare sau la tranziții (ex.: schimbarea activității, ieșirea din parc).
Emoții intense – pozitive și negative
Un aspect mai puțin discutat este faptul că micuții cu ADHD nu doar că se supără intens, ci și se bucură intens. Entuziasmul lor pentru lucruri mici poate fi copleșitor: strigă, sar, se agită exagerat pentru un detaliu aparent banal. Însă aceeași intensitate se aplică și emoțiilor negative – frustrare, dezamăgire, furie – ceea ce explică frecvența crizelor.
De ce este importantă intervenția timpurie
Deși diagnosticul de ADHD nu se stabilește, oficial, mai devreme de 4 ani (conform American Academy of Pediatrics), semnele apar încă din primii ani de viață. A aștepta „să treacă de la sine” poate înrăutăți lucrurile: copilul primește mult feedback negativ, iar stima lui de sine scade. În plus, lipsa de suport îl expune la risc de anxietate și depresie mai târziu.
Cum îi putem sprijini pe cei mici
Cercetările arată că intervenția comportamentală și trainingul pentru părinți sunt primele recomandări în cazul copiilor preșcolari. În multe cazuri, doar aceste metode reduc semnificativ simptomele, fără să fie nevoie de medicație.
Strategii practice pentru părinți:
Nu interveni în plină criză – când copilul este furios, „creierul rațional” e deconectat. Mai bine așteaptă să se liniștească.
Rămâi cald și empatic – validează emoția: „Văd că ești foarte supărat, sunt aici lângă tine.”
Construiește relații de siguranță – timp de conectare dimineața și seara, fără critici, doar atenție pozitivă.
Evidențiază comportamentele pozitive – apreciază momentele când copilul cere ajutor sau își exprimă emoția în cuvinte.
Creează oportunități de învățare – exersează abilități de calmare, mici responsabilități, jocuri de echipă și activități de mindfulness.
Concluzie
Toți copiii mici au tantrumuri, dar atunci când crizele sunt extreme, frecvente și par să apară „din senin”, este bine să iei în calcul evaluarea ADHD. Intervenția timpurie, bazată pe sprijin pentru părinți și pe tehnici comportamentale, poate reduce semnificativ intensitatea simptomelor și îl poate ajuta pe copil să învețe treptat autoreglarea emoțională.
Surse:
Caroline Buzanko, Ph.D., When Toddler Tantrums Are Actually ADHD: Early Signs of ADD and Emotional Dysregulation, ADDitude, 9 mai 2025.
American Academy of Pediatrics (AAP).
National Institute of Mental Health (NIMH).
Preschool ADHD Treatment Study (PATS).
