Diagnosticarea ADHD la copii: ce trebuie să știe părinții

Written By Cristina Avram

Diagnosticarea ADHD nu este niciodată un proces rapid sau simplu. Nu există un test unic – nu putem depista ADHD prin analize de sânge, RMN sau teste genetice. În schimb, diagnosticul se bazează pe o evaluare clinică detaliată, pe istoricul copilului și pe observațiile din mai multe contexte de viață (acasă, la școală, în activități sociale).

Un diagnostic corect și timpuriu este esențial pentru a preveni etichetările negative („leneș”, „neglijent”, „neascultător”), care pot afecta profund stima de sine și dezvoltarea copilului.

Cum îți dai seama dacă un copil ar putea avea ADHD?

De multe ori, procesul începe cu un moment de conștientizare („Aha!”):

  • un profesor semnalează că elevul este foarte neatent sau disruptiv în clasă;

  • copilul rămâne mult în urmă la școală în ciuda eforturilor;

  • acasă, părinții observă dificultăți majore de concentrare, organizare sau autocontrol.

Important de știut: ADHD este o tulburare neurobiologică, nu are legătură cu lipsa de educație sau cu parentingul „deficitar”.

Cine poate diagnostica ADHD?

Primul pas este adesea o vizită la medicul pediatru sau de familie. Totuși, pentru o evaluare corectă, este recomandat ca diagnosticul să fie realizat de un specialist cu experiență în ADHD:

  • psiholog clinician

  • psihiatru de copii și adolescenți,

👉 De ce? Pentru că ADHD se suprapune adesea cu alte tulburări (anxietate, tulburări de învățare, autism, depresie), iar evaluarea cere mai multe ore, interviuri și chestionare standardizate.

Criteriile de diagnostic conform DSM-5

Pentru a primi diagnosticul de ADHD, copilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • să prezinte minimum 6 din cele 9 simptome de neatenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate;

  • simptomele să fi apărut înainte de vârsta de 12 ani;

  • dificultățile să fie observabile în cel puțin două contexte (acasă și școală, de exemplu);

  • simptomele să afecteze funcționarea zilnică și dezvoltarea copilului.

Cum decurge evaluarea ADHD la copii?

O evaluare completă ar trebui să includă:

  1. Interviul clinic – cu părinții și copilul, pentru a înțelege istoricul și comportamentele observate.

  2. Chestionare standardizate – de tipul Conners, Vanderbilt, ADHD Rating Scale-5, completate de părinți și profesori.

  3. Teste psihologice – pentru atenție, memorie de lucru, funcții executive.

  4. Examen medical de rutină – pentru a exclude probleme de vedere, auz sau alte cauze medicale.

  5. Istoric familial – ADHD are o componentă genetică importantă. Dacă unul dintre părinți are ADHD, șansele copilului cresc semnificativ.

  6. Analiza mediului – factori de stres familial, schimbări majore sau dificultăți sociale pot amplifica simptomele.

Ce întrebări să pui medicului/psihologului?

  • Câte cazuri de ADHD ați diagnosticat și tratat până acum?

  • Cum evaluați prezența altor tulburări asociate (anxietate, depresie, tulburări de învățare)?

  • Care sunt opțiunile de tratament și ce rezultate ați observat?

  • Ce alternative non-medicale există (terapie cognitiv-comportamentală, training pentru părinți, coaching pe funcții executive)?

  • Cum va fi monitorizat copilul pe termen lung?

Cât durează procesul de diagnostic?

De regulă, evaluarea nu se face într-o singură vizită. Este nevoie de câteva ședințe pentru: colectarea datelor, aplicarea testelor, completarea chestionarelor de către părinți și profesori și integrarea informațiilor într-un raport final.

Concluzie

Diagnosticarea corectă a ADHD necesită timp, experiență și o evaluare complexă, care să țină cont nu doar de simptomele de bază, ci și de posibilele tulburări asociate. Un diagnostic pus corect deschide drumul către un plan de intervenție personalizat, care poate include terapie, adaptări școlare, training pentru părinți și, uneori, medicație.

Cu sprijinul potrivit, copiii cu ADHD pot înflori și își pot valorifica potențialul.

Surse:

  • ADDitude Editors, Laura Flynn McCarthy, Natalie Engler. Diagnosing ADHD in Children, ADDitude Magazine, actualizat la 28 iulie 2025.

  • American Psychiatric Association. DSM-5. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 2013.

  • American Academy of Pediatrics (AAP). ADHD Clinical Practice Guidelines, 2019.

  • CHADD – Children and Adults with Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder, www.chadd.org.

Cristina Avram