ADD vs. ADHD: Care sunt diferențele și de ce este important să le înțelegem?
Termenii ADD și ADHD sunt adesea folosiți interschimbabil, dar nu înseamnă același lucru. Mulți părinți și chiar profesioniști folosesc încă termenul „ADD” pentru a descrie copiii sau adulții cu dificultăți de atenție, deși, din punct de vedere medical, acest termen nu mai este folosit oficial de aproape 30 de ani.
Conform Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale – DSM-5 (2013), diagnosticul corect este ADHD (Tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate), care include trei prezentări clinice:
ADHD tip predominant neatent (cunoscut anterior ca „ADD”)
ADHD tip predominant hiperactiv-impulsiv
ADHD tip combinat
Ce este ADD?
ADD (Attention Deficit Disorder) era termenul folosit înainte de 1994 pentru a descrie persoanele cu simptome de neatenție, distragere ușoară, uitare și dificultăți de memorie de lucru, dar fără hiperactivitate vizibilă.
Astăzi, acest profil clinic poartă denumirea de ADHD tip predominant neatent. Totuși, mulți părinți, profesori și chiar adulți continuă să folosească termenul „ADD”, deoarece reflectă mai bine imaginea clasică a copilului „visător”, „cu capul în nori”, care nu creează probleme comportamentale în clasă, dar are mari dificultăți în a se concentra și organiza.
Simptome tipice pentru „ADD” (ADHD neatent):
dificultăți în a-și menține atenția;
uită sarcini, programări, responsabilități zilnice;
pierde frecvent obiecte importante;
executiv disfuncțional: dificultăți în planificare, organizare și respectarea termenelor;
pare absent sau neatent atunci când i se vorbește;
evită activitățile care necesită efort mental susținut.
Ce este ADHD?
Când spunem „ADHD” ne referim la întreaga tulburare, dar în limbajul comun termenul e adesea asociat mai ales cu forma hiperactiv-impulsivă.
Simptome tipice pentru ADHD hiperactiv-impulsiv:
neliniște, mișcări constante, foială;
vorbește excesiv, întrerupe conversațiile;
impulsivitate (răspunde înainte să fie întrebat, ia decizii pripite);
dificultăți în a-și aștepta rândul;
comportamente zgomotoase, agitație permanentă.
Aceasta este imaginea „clasică” pe care majoritatea oamenilor o asociază cu ADHD: un copil plin de energie, care se ridică în clasă, întrerupe profesorul și își pierde repede răbdarea.
ADHD combinat
Mulți copii și adulți prezintă simptome din ambele categorii. Pentru diagnosticul de ADHD tip combinat, este nevoie de:
cel puțin 6 simptome de neatenție și
cel puțin 6 simptome de hiperactivitate/impulsivitate (sau 5 la adolescenți și adulți).
Acesta este subtipul cel mai frecvent întâlnit și, de multe ori, cel mai ușor de observat.
ADD vs. ADHD: Diferențe principale
ADD (termen vechi, neatent): persoanele nu prezintă hiperactivitate vizibilă, ci mai degrabă par visătoare, uituce, dezorganizate. Este diagnosticat mai frecvent la fete și femei.
ADHD hiperactiv-impulsiv: persoanele sunt energice, agitate, vorbărețe și impulsive, iar comportamentul lor este mai vizibil în școală sau la locul de muncă.
ADHD combinat: combină simptomele celor două forme.
De ce contează diferențele?
La fete și femei, ADHD neatent este frecvent trecut cu vederea, fiind confundat cu anxietatea sau depresia.
La băieți, hiperactivitatea atrage mai repede atenția părinților și profesorilor, ceea ce duce la un diagnostic mai rapid.
Un diagnostic corect și diferențiat permite acces la intervenții personalizate: terapie cognitiv-comportamentală, intervenții de management comportamental pentru copii, strategii de organizare și coaching pentru adulți, și medicație atunci când este recomandată de medicul psihiatru.
Concluzie
Deși „ADD” nu mai este un diagnostic oficial, termenul rămâne folosit pentru a descrie varianta neatentă a ADHD. Înțelegerea diferențelor dintre cele trei tipuri de ADHD este esențială pentru a recunoaște simptomele la timp și pentru a oferi copiilor și adulților sprijinul potrivit.
Surse:
Allison Russo, ADDitude Editors, „ADD vs. ADHD Symptoms: 3 Types of Attention Deficit Disorder”, revizie medicală Dr. William Dodson, 2019 – ADDitude Magazine
American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5), 2013
National Institute of Mental Health (NIMH) – www.nimh.nih.gov
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – www.cdc.gov/adhd
